Despre acest instrument

 

De ce a fost creat acest instrument?

Instrumentul de față are drept principal obiectiv să înlesnească identificarea rapidă a persoanelor cu nevoi speciale în materie de procedură și/sau de primire. El poate fi utilizat în orice etapă a procedurii de azil și în orice fază a procesului de primire.

Instrumentul este o platformă interactivă care vă permite să identificați nevoile speciale ale solicitanților cu ajutorul anumitor indicii pe care este posibil să le observați sau să le sesizați pornind de la diferitele probe prezentate (informații din cererea de protecție internațională, probe medicale, declarații date în timpul interviului personal etc.). Pe lângă indiciile necesare identificării nevoilor, instrumentul propune o serie de orientări cu caracter general referitoare la garanțiile procedurale speciale și la sprijinul în materie de primire care i-ar putea fi oferite solicitantului în contextul UE+. 

Instrumentul este conceput să ajute statele membre în îndeplinirea obligațiilor care le revin în temeiul Directivei privind condițiile de primire (DCP) (2013/33/UE) și al Directivei privind procedurile de azil (DPA) (2013/32/UE):

►   Identificarea nevoilor trebuie inițiată într-o perioadă de timp rezonabilă de la depunerea cererii de protecție internațională și ar trebui să se realizeze permanent pe parcursul procedurii (articolul 22 din DCP reformată și articolul 24 din DPA reformată).  

►   Ulterior, statelor membre le revine obligația de a lua în considerare situația concretă a solicitanților care au nevoie de sprijin special în materie de primire (articolul 21 din DCP reformată) și de garanții procedurale speciale (considerentul 29 din DPA reformată).

Instrumentul ar putea fi integrat de către statele membre în cadrul unui mecanism de identificare mai cuprinzător. Modul de utilizare a instrumentului depinde de contextul și de nevoile naționale.

Cum poate să vă ajute acest instrument în activitatea zilnică?

Indiferent de caz – chiar și atunci când, aparent, nu există nicio nevoie specială –, trebuie să se realizeze identificarea și evaluarea nevoilor speciale ale fiecărei persoane în parte. Instrumentul de față este conceput să ofere sprijin practic în cadrul acestui proces de identificare individuală. Scopul său nu este să clasifice solicitanții în anumite categorii sau să ofere un răspuns general la eventualele nevoi speciale ale acestora, ci să ghideze utilizatorul printr-un proces în care să aibă certitudinea că s-a oferit un răspuns individual adecvat nevoilor speciale ale fiecărui solicitant.

În funcție de nevoile pe care le aveți în calitate de utilizator și de stadiul procesului de identificare a nevoilor, puteți utiliza indiciile sau puteți accesa direct categoria relevantă și etapa care vă interesează din cadrul procedurii de sprijin.

Raportul poate fi imprimat: Odată mulțumit de rezultatele identificării și de informațiile obținute, puteți să salvați sau să imprimați un raport care sintetizează informațiile legate de identificare și specifică eventualele acțiuni care trebuie întreprinse. Înainte de a imprima sau de a salva fișierul în format PDF, puteți adăuga propriile observații, astfel încât raportul să devină o parte integrantă a dosarului solicitantului. Observațiile pe care le introduceți nu sunt prelucrate sau salvate în instrumentul online și sunt protejate de orice intervenție.

Ce cuprinde instrumentul?

Indicii

Instrumentul vă pune la dispoziție o platformă interactivă destinată identificării nevoilor speciale în contextul azilului. El vizează în primul rând necesitatea identificării nevoilor speciale pe baza unor indicii-cheie grupate în următoarele categorii.

Nevoi speciale

Categoriile de persoane cu nevoi speciale incluse în instrument sunt cele menționate în mod explicit la articolul 21 din DCP reformată, precum și două categorii suplimentare, adăugate pe baza informațiilor culese privind practicile curente la nivelul UE+, și anume categoria solicitanților LGBTI și cea a persoanelor cu nevoi speciale legate de gen. Instrumentul recunoaște limitele unei astfel de abordări și faptul că pot exista nevoi speciale și în afara categoriilor stabilite. De exemplu, solicitanții analfabeți ar avea nevoie de asistență procedurală specifică și, eventual, de sprijin în materie de primire; cu toate acestea, ei nu sunt considerați o categorie aparte de persoane cu nevoi speciale. De asemenea, instrumentul recunoaște și ia în considerare faptul că nevoile speciale ale unora dintre solicitanți se încadrează în mai multe categorii. De exemplu, o minoră care sosește împreună cu familia ar putea fi și victimă a mutilării genitale a femeilor. Dacă ați selectat indiciile respective, instrumentul va marca drept relevante ambele categorii: „minori însoțiți” și „persoane care au fost supuse altor forme grave de violență psihologică, fizică sau sexuală”.

Sprijin

Pe lângă acestea, instrumentul vizează anumite etape procedurale, precum și sprijinul în materie de primire, și oferă orientări generale. Deși se recunoaște faptul că nevoile speciale nu încetează să existe odată cu finalizarea procedurii de azil în primă instanță, din motive practice instrumentul ia în calcul doar sprijinul care ar putea fi necesar până în acel moment. De asemenea, instrumentul analizează pe scurt implicațiile anumitor nevoi speciale asupra credibilității solicitantului, însă nu intervine în procesul decizional și nu consideră nevoile speciale ca posibile motive pentru acordarea protecției internaționale. El se concentrează exclusiv asupra garanțiilor procedurale și a sprijinului în materie de primire.

Cum a fost creat instrumentul?

Acest instrument practic a fost creat în cadrul procesului privind matricea calității a EASO. Urmând metodologia matricei calității, instrumentul a fost conceput pe baza unei cartografieri detaliate a practicilor curente și a instrumentelor și mecanismelor de identificare existente la nivelul UE+.

Instrumentul a fost elaborat de un grup de lucru alcătuit din experți naționali din domeniul procedurilor de azil și de primire, printre care experți din Belgia, Bulgaria, Malta, Suedia și Regatul Unit, și a beneficiat de contribuții inițiale valoroase din partea unui grup de referință, din care au făcut parte reprezentanți ai Comisiei Europene, ai Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) și ai Consiliului European pentru Refugiați și Exilați (ECRE). Materialul preliminar a fost dezbătut apoi cu Grupul de referință al EASO în materie de calitate și cu membrii interesați ai Forumului consultativ al EASO. De asemenea, înainte de definitivarea instrumentului au avut loc consultări cu toate statele membre, opiniile lor fiind luate în considerare cu scopul de a conferi utilitate instrumentului în diferitele contexte naționale.

Dorim să mulțumim experților naționali și tuturor organizațiilor care au participat la această consultare pentru că ne-au împărtășit din experiența lor și au contribuit la această realizare importantă: Association Européenne pour la Défense des Droits de l'Homme European (AEDH), Asylum Aid, Consiliul Belgian pentru Refugiați, Caritas International, ECRE, Consiliul Elen pentru Refugiați, Asociația internațională a persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (ILGA), Rețeaua internațională de analiză, comunicare și transformare a campaniei împotriva mutilării/circumciziei genitale feminine (INTACT), Organizația Internațională pentru Migrație (OIM), Consiliul Internațional pentru Reabilitarea Victimelor Torturii (IRCT), Serviciul Iezuit pentru Refugiați Malta (JRS), Organizația Norvegiană pentru Solicitanții de Azil (NOAS), Crucea Roșie, Salvați Copiii, Oficiul Înaltului Comisar al Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului (OHCHR), UNHCR și Comisia Europeană.

Cum se raportează instrumentul la sistemele naționale?

Modul de concepere a părții principale a instrumentului – identificarea – este universal aplicabil în orice context. Instrumentul reflectă elementele după care pot fi identificate nevoile speciale ale unei persoane, iar aceste elemente nu variază de la un stat la altul.

Partea instrumentului referitoare la garanțiile procedurale speciale și la sprijinul în materie de primire are în vedere faptul că pot exista diferențe între mecanismele naționale, modalitățile specifice ale asistenței disponibile putând fi diferite de la un stat UE+ la altul. În aceste cazuri, instrumentul oferă recomandări succinte și cu caracter general și îndrumă utilizatorul către practica națională.

Cum se raportează instrumentul la alte instrumente de sprijin ale EASO?

Trebuie subliniat faptul că acest instrument practic nu poate substitui sub nicio formă nevoia de pregătire și eforturile de sensibilizare cu privire la eventualele nevoi speciale în contextul azilului.

Formarea este esențială pentru a se garanta că ofițerul responsabil este în măsură să identifice în timp util și să abordeze în mod eficace nevoile speciale ale solicitanților de protecție internațională. Prin urmare, statele membre trebuie să asigure pregătirea corespunzătoare a diferiților actori care ar putea intra în contact cu solicitanții de protecție internațională pe parcursul procedurii de azil.

La fel ca toate instrumentele de sprijin practic ale EASO, instrumentul IPSN se bazează pe standardele comune ale sistemului european comun de azil și pe bunele practici identificate. El este conceput în contextul demersurilor de a oferi sprijin practic pe teren și ar trebui să fie considerat o completare a celorlalte resurse disponibile, cum ar fi pregătirea, alte instrumente și ghiduri practice, informațiile privind țara de origine etc. Coerența cu acestea a fost un considerent primordial în procesul de elaborare a conținutului instrumentului. Concret, instrumentul a fost conceput în conformitate cu modulele relevante ale programei de pregătire a EASO, cum ar fi „Genul, identitatea de gen și orientarea sexuală”, „Intervievarea persoanelor vulnerabile” și „Intervievarea minorilor”, și este integrat în modulul de pregătire privind „Condițiile de primire”. De asemenea, instrumentul IPSN menține o coerență cu ghidurile practice aflate la dispoziția publicului, referitoare la Interviul personal și la Evaluarea probelor, din cadrul „Seriei de ghiduri practice EASO”, și face trimitere în mod direct la acestea.