Dacă solicitanta nu se află deja în evidența serviciilor medicale, ea trebuie informată sau îndrumată către serviciile de asistență prenatală, în conformitate cu practica națională.  

Statele membre acordă asistența medicală sau de alt tip necesară solicitanților cu nevoi speciale de primire, inclusiv îngrijirea corespunzătoare a sănătății mintale, dacă este cazul [articolul 19 alineatul (2) din DCP reformată). 

 Dacă nevoile sale speciale fac ca solicitantul să necesite asistență suplimentară în cadrul procedurilor respective, ofițerul responsabil trebuie să se asigure de furnizarea acesteia.

Informațiile relevante trebuie oferite într-o manieră adecvată copiilor.

 La încheierea interviului, ofițerul responsabil trebuie să ofere informații privind etapele următoare ale procedurii de azil, în conformitate cu practica națională. Acest demers trebuie realizat astfel încât să fie înțeles de către solicitant, ținând seama de nevoile speciale ale acestuia.

 Ofițerul responsabil nu trebuie să permită ca solicitantul să părăsească încăperea în care a avut loc interviul într-o stare de surescitare. Finalizarea interviului cu un subiect neutru poate ajuta solicitantul să revină la momentul prezent (de exemplu, după evocarea unor evenimente dificile din trecut).

 Atunci când se evaluează oportunitatea regăsirii familiei din perspectiva interesului superior al copilului, trebuie obținută și luată în considerare opinia acestuia, în funcție de vârsta și de gradul său de maturitate. Atunci când se evaluează oportunitatea demarării procedurilor de regăsire a familiei, siguranța copilului trebuie să constituie un considerent primordial. 

Ofițerul responsabil trebuie să solicite copilului, într-o manieră adecvată acestuia, să ofere informații relevante privind familia sa. Scopul și procedura de regăsire a familiei trebuie explicate copilului, el având libertatea de a-și exprima opinia în acest sens.

Statele membre demarează procedura de regăsire a membrilor familiei minorului neînsoțit, dacă este necesar, cu ajutorul organizațiilor internaționale sau al altor organizații relevante, de îndată ce a fost depusă cererea de protecție internațională, protejând în același timp interesul superior al copilului.

 Orice copil are dreptul de a întreține cu regularitate relații personale și contacte directe cu ambii părinți, cu excepția cazului în care acestea sunt contrare interesului său [articolul 24 alineatul (3) din Carta drepturilor fundamentale].